După Bulgaria, Italia se opune și ea sancțiunior UE împortiva patriarhului Kirill

Italia s-a alăturat Bulgariei în exprimarea îngrijorărilor cu privire la planurile UE de sancţionare a patriarhului ortodox rus Kirill, un susţinător al războiului lui Vladimir Putin în Ucraina, potrivit a trei diplomaţi ai UE informaţi cu privire la dezbateri, scrie POLITICO, potrivit News.ro.

Ca parte a celui de-al 21-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a propus o interdicţie de viză din partea UE pentru Kirill, un aliat al liderului rus Vladimir Putin, care a lăudat şi a justificat în repetate rânduri invazia pe scară largă din Ucraina.

Italia a s-a arătat „rezervată” în privința sancțiunior împotriva patriarhului Kirill

Însă această măsură s-a lovit de obiecţiile Bulgariei, care are o populaţie ortodoxă numeroasă, precum şi de o „rezervă” – termen diplomatic pentru preocupări care trebuie rezolvate, fără a se ajunge la un veto – din partea Romei.

Preocuparea Romei este legată de Vatican şi se concentrează pe îngrijorarea legată de sancţionarea liderului unei confesiuni creştine, potrivit unuia dintre diplomaţi.

Un purtător de cuvânt al reprezentanţei permanente a Italiei pe lângă UE a refuzat să comenteze.

Diplomaţii UE au discutat, de asemenea, o propunere de îngheţare a plafonului de preţ pentru vânzările de petrol rusesc, stabilit în prezent la 44 de dolari pe baril. Propunerea biroului lui Kallas este de a amâna revizuirea plafonului de preţ, care urmează să aibă loc la mijlocul lunii iulie şi care ar creşte automat, dacă nu se iau măsuri.

Grecia, Malta şi Cipru – toate ţări cu sectoare de transport maritim substanţiale care contribuie la deservirea navelor ruseşti – s-au opus amânării revizuirii plafonului de preţ, potrivit aceloraşi diplomaţi. Grecia şi Malta s-au opus anterior unei propuneri de interzicere a furnizării de servicii maritime navelor ruseşti, ceea ce a dus la suspendarea propunerii.

Un alt punct de fricţiune îl reprezintă propunerea de a interzice intrarea în UE a foştilor combatanţi ruşi. Franţa şi Italia şi-au exprimat îngrijorarea, potrivit aceloraşi diplomaţi.

Cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni, prezentat de Kallas pe 9 iunie, vizează sectoarele militar-industrial şi financiar ale Rusiei care susţin războiul acesteia împotriva Ucrainei. Combinaţia dintre sancţiuni şi atacurile ucrainene de lungă distanţă asupra sectorului de rafinare a petrolului din Rusia afectează economia ţării, două treimi din cele 83 de regiuni ale Rusiei raportând probleme cu aprovizionarea cu combustibil.